0 5.6.08 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2008/06/weekend-n-rodnei-30-mai-1-iunie-2008.html

Weekend în Rodnei (31 mai - 1 iunie 2008)



August 2006. Tocmai mă întorsesei de la mare (unde stătusei 2 săptămâni ;))), când am primit invitaţia Simonei de a o însoţi în "Munţii Rodnei". N-am ezitat - am împachetat cortul "de la Cora" şi dus am fost. Ghinionul a făcut ca vremea să fie extrem de nefavorabilă, astfel că tot ce am reuşit a fost să trecem pe la Cascada Cailor şi să urcăm până aproape de şaua Gârgălău, iar din Borşa ne imaginam că dincolo de ceaţă şi nori se găseşte Pietrosu. Din fericire, l-am cunoscut pe Lucian, cu care sunt convins că o să mai merg măcar o dată la munte! :)

Foto 2. Staţia meteo Iezer.




Septembrie 2006. Facem super-echipa Claudia-Bogdan-Adi şi, deşi intenţionam să parcurgem toată creasta, renunţăm după 2 zile în care urmăm itinerarul Rodna Veche - Ref. Curăţel (prin Capu Beneşului) - Vf. Ineu - Şaua Gârgălău, din cauza stării mele de sănătate. Însă Rodnei devin munţii mei preferaţi (evit deosebit de enervanta expresie "de suflet").

Noiembrie 2007. Vizităm Ineul, de data asta prin Valea Vinului. Detalii aici.

Mai 2008. A venit vremea lui, vremea Pietrosului!
Sâmbătă dimineaţa la 8:30 îl admiram din centrul Borşei:
Foto 1. Pietrosul Rodnei. Încă unul şi mă duc!

Un localnic se opreşte mirat că ne schimbăm din sandale în bocanci şi intră în vorbă cu noi, zicându-ne că n-o să ajungem pe vârf decât pe la 2-3 (PM). Era optimist.
Facem mici cumpărături, luăm o gustare caldă la o bombă centrală şi pornim la drum.
În mai puţin de 3 ore ajungem la Staţia Meteo Iezer, unde mâncăm (din straiţă, de data asta) şi povestim cu meteorologul de serviciu.

Ne zice că am venit numai bine, tocmai ce se terminase sezonul avalanşelor, iar acum îşi aşteaptă 10 oaspeţi, care vin pentru schi şi snowboarding. Ne explică mai apoi pe unde să urcăm ca să ocolim cornişele, iar noi ne facem că înţelegem. monkey
Ne oprim la Iezer să luăm apă şi să ne punem parazăpezile şi începem urcuşul prin zăpadă.

Foto 3. Lacul Iezer.

Urcăm liniştiţi până când îmi fuge piciorul între stâncile acoperite de zăpadă, rănindu-mă superficial la tibia stângă. În încercarea de a evita pe cât posibil zăpada, alegem să urcăm pe partea dreaptă a căldării - pe Piciorul Moşului. Traseul se dovedeşte a fi greu, dar spectaculos, cu precădere pe versantul vestic al piciorului.

Foto 4. Pe Piciorul Moşului, dragii moşului...

Cu mici emoţii, reuşim să ieşim în creastă, la 30 de metri de vârful Pietrosu (2303 m). Asta la mai mult de două ore de la plecarea de la staţia meteo!
Ne bucurăm de peisaj, facem poze şi ne îndreptăm cu paşi iuţi spre vârful Rebra Buhăescul Mare (2221 m), grăbiţi şi de tunetele care se aud în depărtare.

Foto 5. Vârful Rebra Buhăescu Mare.

Foto 6. Ţibleşul (în planul îndepărtat).

Încercăm să ocolim vf. Rebra, dar ajungem la o traversare abruptă pe zăpadă şi ne dăm seama că ar fi mai înţelept să urcăm vârful.

Foto 7. Pe Buhăescu Mare vf Rebra.

Tragem aer în piept, ne bucurăm că nu plouă, şi urcăm Buhăescu Mare pe vf. Rebra (2119 m), de unde coborâm la Tarniţa "La Cruce" (1985 m) - destinaţia finală pentru prima zi. Montăm cortul, mâncăm, umplem sticlele cu apă de la izvorul aflat la 500 m de şa, după care ne lăsăm cuprinşi de un binemeritat somn.

Duminică am aşteptat degeaba să sune alarma telefonului... am uitat să-l bag în sacul de dormit şi bateria a murit. Aşa că ne-am trezit pe la 8, iar până am împachetat, era aproape ora 9.

Avem parte de o ceaţă neplăcută, care ne limitează vizibilitatea. Ne dezmorţim urcând vf. Cormaia (2033 m) şi apoi repede happy pe vf. Repede (2074 m). Aici ceaţa se îngroaşă, iar marcajul se pierde sub zăpadă, aşa că nu mai vedem încotro s-o luăm. Scot busola şi harta, văd că trebuie să cotim înspre est, dar tot ocolind cornişa şi jnepenişul ne îndepărtăm de traseu înspre sud.

Foto 8. Vârful Repede cu capul în nori.

Când în sfârşit se mai sparge ceaţa, înaintăm pe o curbă de nivel până în Şaua "Între Izvoare", unde ajungem cu aproape o oră mai târziu decât ne-am imaginat.
Ne continuăm traseul pe creasta domoală din preajma Negoiasei Mari (2041 m) şi a Tarniţei Bârsanului, până ajungem în Şaua Puzdrelor.

Foto 9. Brânduşe, zăpadă şi munţi. Munţii Maramureşului.

Foto 10. Şaua Puzdrele şi vârful cu acelaşi nume.

De aici urcăm pieptiş pe vârful Laptelui Mare (2189 m), unde ne întâlnim cu un grup de 7 tineri veniţi "cu mâna goală" dar cu gura mare, oarecum de înţeles, fiindcă au o medie de vârstă sub 18 de ani!

Pe vârf deschidem ultimul pateu şi facem planul de coborâre. Hotărâm că "nu mai are rost" să mergem până în şaua Laptelui, aşa că începem coborârea pe o vale aleasă "la ochi" direct înspre ruinele fostei cabane Puzdrele.

Foto 11. Pe vârful Laptelui Mare. Mare brânză?

De la "cabana" Puzdrele înspre Borşa descifrez pe hartă 3 variante: un drum de tractor; o potecă marcată slab cu punct albastru prin Buza Muntelui (1663 m) şi apoi pe dedesubtul viitoarei telegondole (precizare, 30 martie 2009: am fost la Borşa şi am aflat de la salvamontişti că telegondola se va construi PÂNĂ în august 2009!!! Update ianuarie 2016: nu e gata nici azi.); şi o potecă ce fusese marcată cu triunghi albastru, pe valea Negoiescului Mare. Normal că alegem a treia variantă, în ideea că ar fi cea mai simplă - avem doar de coborât.

Imediat după cabană intrăm în pădure şi nu pot să nu mă minunez de starea bună a potecii, chiar în lipsa marcajului. N-apuc să scuip să n-o deochi, că ajungem la o porţiune în care suntem nevoiţi să continuăm prin apă. Înjurând că nu ne-am cărat sandalele, ne descălţăm şi încercăm să ne menţinem echilibrul în apa care ne loveşte violent picioarele (în unele locuri apa având peste 70 cm adâncime). Câteva treceri prin apă, câteva încercări de a evita descălţarea luând-o prin "jungla" de pe marginea văii şi reuşim să ajungem (în jurul orei 20) la şoseaua principală din Borşa. Uzi şi zgâriaţi.

Lumea din Borşa e îmbracată frumos: e zi de vot, se alege primarul! Ne alegem şi noi cu ceva: maxi-taxi-ul ne duce în centru gratuit, căci azi e sponsorizat de vice-primar! Iar excursia noastră se opreşte aici.

LATER EDIT:
Foto 4a. Piciorul Moşului,văzut de pe Pietrosu



Comentează folosind contul Facebook:

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Pagina de pornire