2 21.5.12 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2012/05/trascau-uger-si-ardascheia-22-aprilie.html

Trascău: Uger şi Ardaşcheia (22 aprilie 2012)



Aceste două vârfuri le-am inclus într-o tură şi în toamna lui 2010. Atunci am reuşit să urcăm doar pe Ardaşcheia, vf. Ugerului rămând pe o dată viitoare.
Zis şi făcut: am revenit! De această dată în formula: Dani, Rhea, Dragoş, Raluca, Adi, Marian şi subsemnata.


Foto 1. Piatra Secuiului la apus (foto. Marian Poară)

Duminică, pe la 12.30 pornim către Vidolm, valea Arieşului. În punctul în care plecăm în traseu avem surpriza de a vedea maşina d.lui. Dinu şi Marlenei, astfel că ne întrebăm de ce parte a drumului se află în tură. Glumim că poate îi prindem din urmă. Ulterior aflăm că nu numai ei ci şi alţi colegi de club au ales să-şi petreacă ziua în zonă: pe jos sau pe bicicletă.
Trecem podul peste Arieş şi urmăm traseul propus de marcajul cruce albastră pe uliţele satului.





Foto 2. Vidolmul rămâne în urmă (foto. Marian Poară)

 La ieşirea din sat, marcajul  merge pe firul unei văi, urcând treptat până în înşeuarea dintre cele două vârfuri pe care le aveam ca şi obiectiv. Deşi pare să fi fost refăcut de curând, acesta urmăreşte un traseu mai mult decât ciudat: când e pe o parte a văii când pe alta, la schimbarea de direcţie eventualele săgeţi lipsesc cu desăvârşire... fiind astfel foarte enervant de urmărit.

 
Foto 3. Floarea Paștelui (Anemone pulsatilla) (foto. Marian Poară)

În înşeuarea dintre cele două vârfuri continuăm puţin spre dreapta până când dăm de indicatorul pe care semnalat marcajul punct roşu care urcă pe vf. Ugerului (1285 m). De aici şi până sus e doar urcare, vreo 350 m diferenţă de nivel. Doi dintre noi rămân să ne aştepte aici, în timp ce restu urcăm. Preţ de vreo 20 de minute panta are o înclinaţie destul de mare, dar apoi ieşim în platou.


Foto 4. Pe platoul Ugerului (foto. Marian Poară)

Platoul pe care se află şi vârful Ugerului nu e altul decât binecunoscutul platoul al Bedeleului.
Pentru că oarecum suntem contra cronemetru pornim în căutarea punctului de belvedere. Îl găsim destul de uşor şi acolo facem o binemeritată pauză de masă şi privit împrejurimile.

 Foto 5. Cheile Vălișoarei (Aiudului) și Făgărașii (foto. Marian Poară)
 
Foto 6. Cetatea Coltești (foto. Marian Poară)

 
Foto 7. Hepatica nobilis (foto. Marian Poară)

 În vale, vedem satele de pe malul Arieşului, apoi sate şi culmi din Muntele Mare, iar de pe întinsul platou: Piatra Secuiului, cheile Vălişoarei şi în zare impresionanta creastă a Făgăraşilor.


Foto 8. Satul Lunca Arieșului (foto. Marian Poară)


Foto 9. Vidolmul (foto. Marian Poară)


 Foto 10. Ocolișul (foto. Marian Poară)

Pe drumul de întoarcere primim un telefon de la Dani, care a rămas în şa şi ne spune că ei au luat-o la vale fiind speraţi de un urs care se afla în pădure foarte aproape de ei. Aşadar avem şi noi ocazia să ne întâlnim cu ursul de Trascău... totuşi, sper să nu fie cazul.
Până să ne întâlnim cu amicii noştri mai facem o pauză la cules de leurdă...


 Foto 11. În reflector (foto. Marian Poară)

Foto 12. Ploi ce ne ocolesc (foto. Marian Poară)



Foto 13. Creasta Făgărașilor (foto. Marian Poară)


Foto 14. Coltești (foto. Marian Poară)

Revenim în crucea albastră şi de acolo mai coborâm pe firul văii până la intersecţia cu banda roşie. Aici ne regrupăm şi hotărâm ce facem în continuare... e clar că nu ne vom putem ţine de planul de acasă, acela de a urca pe Ardaşcheia şi apoi să mergem înspre platoul Bedeleului... avea să ne prindă noaptea. Mai stăm la o poveste şi încercăm să găsim poteca ce apare pe hartă şi urcă spre Ardaşcheia.


Foto 15. Calcea calului (Caltha palustri) (foto. Marian Poară)

Cu tot cu gps ne e imposibil să o găsim, e clar că ea nu mai există.Testăm tot felul de posibile poteci dar după câteva sute de metri se înfundă în vegetaţia deasă. Nu renunţ şi în final găsesc ceva ce sper să ne scoată cumva deasupra desişului. Adi şi Marian nu renunţă nici ei la ideea de a urca pe Ardaşcheia şi chiar dacă e ora 18 pornim către vârf. Ne dăm întâlnire cu ceilalţi în şaua ce desparte Ugerul de Ardaşcheia.
În urma unui urcuş pieptiş le dăm de cap celor 450 m diferenţă de nivel şi ajungem pe vârf. Sus parcă suntem răsplătiţi pentru efortul depus.


Foto 16. De pe Ardașcheia (foto. Marian Poară)


 Foto 17. Cheile Vălișoarei (foto. Marian Poară)

Foto 18. Coltești (foto. Marian Poară)

 Foto 19. O parte din Rimetea (foto. Marian Poară)

Lumina apusului luminează foarte fain Piatra Secuiului, cheile Vălişoarei iar Făgăraşii se văd şi mai bine ca şi când eram pe Uger. Păcat că nu am avut timp să stăm mai mult...
De comun acord hotărâm să coborâm direct prin pădure către punctul de întâlnire cu restul trupei. Zărim o potecă pe care o şi urmăm pentru început.
Între timp am primit mesaj cum că ursul e tot pe acolo şi că au pornit spre maşini. Îmi e puţin frică mai ales că nu mai e mult până la lăsarea întunericului şi mai suntem şi numai trei.
Coborârea directă, prin pădure, a fost chiar ok. Avem noroc şi scăpăm de vreo întâlnire de grad zero şi nu după mult timp îi revedem pe amicii noştri care ne-au aşteptat.
Încercăm să urmăm aceeaşi haotică cruce albastră până la maşină unde punem capăt fainei ture de 17.8 km în care s-a adunat un urcuş de 1380 m.

Track şi profil: aici




Comentează folosind contul Facebook:

2 comentarii

Pagina de pornire