Cu bicicletele în Pădurea Craiului (30 septembrie 2012)

Foto: Marian Poară

Weekendul început cu o tură de pedalat, se continuă în aceeași manieră. Duminică dimineața pornim către județul vecin, Bihor, pentru a ajunge la poalele munților Pădurea Craiului, munți cunoscuți mai mult pentru relieful lor carstic.

Foto 1. O râpă roşie la Roşia

Împânziți de doline, vom încerca să ne strecurăm cu bicicletele pe un cirtuit cu pornire după localitatea Damiș, circuit încropit de Marian. Mașinile ne vor aștepta cuminți pe parcarea unui birt izolat, situat la ieșirea din satul Damiș, loc ce poartă denumirea de "La Întorsuri". Traseul începe cu vreo 2 km, de asfalt, în coborâre ușoară, până ajungem la intersecția către dealul Frăsinoasa.



 

Foto 2. Dolinele nu întârzie să apară

 Aici apare forestierul pe care ne înscriem pentru a urca dealul Frăsinoasa (784 m); perfect ciclabil, chiar dacă pe alocuri e destul de abrupt. De asemenea ne aflăm pe o bucățică din ceea ce înseamnă maratonul de 250 km, Iron Bike Oradea.

Foto 3. Drum de culme cu ferigi

Foto 4. Bicicletele sus!

Ajunși în vârful dealului, vom face dreapta către dealul Farcului. Până acolo pedalăm puțin pe un fain drum de culme, unde și de o parte și de altă e plin de tufe de ferigi, ferigi care aveau să ne însoțească mai tot traseul, pe porțiunile de culme.

Foto 5. La coborâre pe dealul Farcului

Foto 6. La coborâre pe dealul Farcului

De pe dealul Farcului, ne angajăm într-o coborâre, pe care brusc o vom întrerupe la vederea unei mini râpe roșii. Pe toată coborârea au fost porțiuni înierbate, care se pare că ne-au plăcut tuturor.

Foto 7. Culturi chiar şi în doline

Foto 8. Lanurile de ferigi ne însoţesc în continuare

Vedem satul Roșia, sat în care vom ajunge în cea de-a doua jumătate a traseului. Cu ocazia trecerii pe lângă peștera cu cristale, punem de o pauză de  masă; o eventuală vizită ne-ar răpi prea mult timp și cum nu suntem departe de startul turei, vom continua către Lazuri de Roşia.

Foto 9. Către satul Roşia

Foto 10. În Lazuri de Roşia, dăm de asfalt...

Pe lângă ferigile care erau pata de culoare de pe culme, traseul nostru mergea pe lângă mulți nuci. Deasupra satului Lazuri de Roşia facem o pauză în care mâncăm mere și prune direct de la sursă, iar apoi ne continuăm coborârea către Lazuri de Roşia. Aici, căldura mare ne îndeamnă să tragem pe dreapta pentru o pauză de hidratare. Berea-limonadă parcă se evaporă din mâinile noastre, aşa că ne vedem de restul traseului.

Foto 11. ... şi de bere-limonadă

În următorii kilometri, ieşim din sat, ne îndreptăm tot pe asfalt către localitatea Căbeşti. Între cele două aşezări se află o moară de apă, încă funcţională, situată chiar la marginea drumului.
După Căbeşti, cotim dreapta, părăsim asfaltul şi urmăm drumul care urcă către valea Strâmturii. Încă de la început, această vale se arată a fi tare frumoasă, neumblată şi excelentă de pedalat. Puţin bolovănoasă, cu multe frunze colorate şi numeroase treceri prin apă, aceasta ne propune o pauză când ajungem la un dublu portal.

Foto 12. Portal pe valea Strâmturii

Foto 13. Pe valea Strâmturii

La un moment dat, părăsim valea, facem stânga și urcăm nu foarte abrupt pe un afluent al Strâmturii până pe Calea Dosului de unde coborâm la asfalt în Roșia.

Foto 14. Ne apropiem de coborârea în Roşia

Foto 15. Satul Roşia

 Pentru a ne reîncărca bateriile, dar şi ca să ne facem curaj pentru a dovedi urcuşul care ne aştepta, mai punem de o pauză.

 Foto 16. În tihnă

Foto 17. Cheile Albişoarei

Apoi, înainte de cheile Albişoarei, de pe valea Sohodolului, facem dreapta. Panta mare ne invită la împins bicicletele şi o ţinem tot aşa până ieşim în culme.
 

Foto 18. Pregătiţi de Halloween

Foto 19. Spre satul Ţarina

 Chiar înainte de a ieşi în culme, drumul se pierde, însă ajungem la nişte nuci de unde ne adunăm câteva nuci pentru acasă. În dealul Rădăcinii încălecăm şeile bicicletelor şi ne îndreptăm către Casa Tradiţională din cătunul Runcuri.

Foto 20. Căsuţă ce ascunde un panou de căţărare

Foto 21. La Casa Tradiţională

Un panou  ne informează că am revenit în zona unui platou presărat cu doline. Dolinele sau hârtoapele nu sunt altceva decât nişte mici depresiuni de formă circulară sau eliptică ce pot atinge până la 2-300 m lăţime şi 50-60 m adâncime. Acestea se prezintă sub forma de pâlnie cu pereţii înclinaţi la 30-60 de grade.

Foto 22.  Pe dealul Rădăcinii

După o pauză de vreo jumătate de oră la Casa Tradiţională continuăm pe culmea dealului Rădăcinii. Din deal, coborâm dar şi urcăm pe o vale seacă până ce ajungem din nou la drumul din pădure din drept cu dealul Frăsinoasa.

Foto  23. Într-o valea seacă, ne reîntâlnim cu zone întinse cu ferigi

Ultima porţiune coincide cu cea de azi dimineaţă, iar apoi urcăm agale către "La Întorsuri", la maşini.
Tura biciclistică se încheie aici, dar urmează o foarte scurtă pauză de vânat ciuperci la frontală. Aceasta nu durează mai mult de cinci minute, căci vânatul s-a lăsat uşor găsit... atfel că ne-am întors acasă cu nuci şi cu nişte exemplare delicioase din "piciorul căprioarei".

Traseul: