0 17.3.14 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2014/03/retezat-11-12-ianuarie-2014.html

Retezat (11-12 ianuarie 2014)



Într-unul dintre weekendurile lunii ianuarie ne-am pornit spre Retezat, la o tură de trekking. Pe seceta care nu se mai lăsa dusă am ales un traseu care, în alte condiţii, de zăpadă cu siguranţă nu se poate parcurge aşa cum am făcut-o noi, pe varianta de vară.


Foto 1. Iarnă mohorâtă

Punctul de pornire în traseu a fost poiana Cârnic. Aici, nici urmă de om sau vreo maşină pe parcare... Dar linişte şi peisajul ştiut până acum au fost afectate de exploatările care se fac în zonă, dincolo de limita parcului naţional. Cu multă măiestrie parcugem patinorul care se arată din când în când de la Cârnic până în momentul în care ieşim de pe drum forestier.


 La bifurcaţia traseelor, lacul Galeş/ cabana Genţiana, îi salutăm pe amicii noştri, le urăm drum bun şi cu toţii pornim spre lacul Bucura, însă pe trasee diferite. Urcăm cu spor prin pădurea care ne duce spre lacul Galeş şi abia undeva la ieşirea din pădure întâlnim zăpadă. Avem noroc cu nişte urme mai vechi, îngheţate, altfel puteam avea de furcă în urmărirea potecii ce se strecoară printre jnepeni.


Foto 2. Momente cu soare înainte ca vremea să se strice


Foto 3. Galeşu

În timp ce ciugulim câte ceva pe malul lacului, acesta ne adresează câteva vorbe prin bulbucii ce ies la suprafaţă printre bucăţile de gheaţă.


Foto 4. Urcăm spre creste

 Urcăm prima treaptă deasupra lacului şi vedem vârfurile ce abia dacă sunt acoperite de puţină zăpadă. Vântul şi ceaţa ce s-ar putea instala ne zoresc paşii spre şaua dintre Păpuşa şi Peleaga.


Foto 5.
 
Foto 6. Peleaga şi colţii ei


Foto 7. Jocul norilor

Aici vântul ne ia în primire şi în timp ce urcăm spre Peleaga încearcă să ne devieze de pe potecă. Vânt mai mare ca acela eu nu am mai prins... de câteva ori efectiv nu am putut opune forţa necesară pentru a rămâne locului.


Foto 8. Tăul Pelegii şi spre vf. Custura


Foto 9.


Foto 10. Păpuşa şi vârful Mare


Foto 11.

Vreme nu e excelentă, însă avem parte şi de momente care ne permit să vedem câte ceva în jur. În timp ce coborâm de pe Peleaga (tot pe traseul de vară), ne zărim amicii îndreptându-se spre refugiu. Peste noapte rămânem singurii drumeţi care s-au gândit să înnopteze în refugiul de pe malul lacului Bucura.


Foto 12. Culmea Slăveiului coborând spre lacul Bucura

Dimineaţa, trezirea ne-o dau nişte soricei care cotrăbăiau după mâncare printre lucrurile noastre lăsate pe masă.  Apoi nu ne rămâne decât să observăm că vremea se înrăutăţeşte tot mai tare, astfel că pornim pe drumul cel mai scurt către Cârnic.
Vântul, ninsoarea şi vizibilitatea scăzută sunt veritabile unui luni reci de iarnă şi ne incomodeată destul de tare la coborârea din Curmătura Bucurei spre lacul Pietrele.
Treptat coborâm spre firul văii şi totodată şi vremea e mai blândă cu noi.
Punem de-o pauză în sala de mese a cabanei Genţiana, unde nu regăsim pe nimeni şi apoi coborâm fără pauză spre Cârnic.


Comentează folosind contul Facebook:

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Pagina de pornire