1 1.8.14 Banda Roșie https://www.bandarosie.ro/2014/08/cicloturism-in-metaliferii-sudici-10-11.html

Cicloturism în Metaliferii sudici (10-11 mai 2014)



Prima, dar momentan şi singura experienţă cicloturistică de anul acesta s-a desfăşurat înainte de jumătatea lunii mai. Cu mic, cu mare şi pe o vreme deja călduroasă pornim în traseul propus de Marian din localitatea Geoagiu, judeţul Hunedoara.
Deşi suntem oarecum la limita sudică a Transilvaniei, în cele două zile urmează să pedălăm pe teritorul munţilor Metaliferi. O parte din "Metaliferii nordici" ne sunt cunoscuţi prin preajma turelor perpedes ori a celor pe bicicletă... însă, prin "Metaliferii sudici" n-am ajuns până acum.
Pornim aşadar din Lunca Mureşului şi urmând asfaltul drumului judeţean 107A pedalăm prin satele Bobâlna, Rapoltu Mare, Uroi, Chimindia şi Hărău.


Foto 1. Cicloturism pe drumuri înierbate :d


Foto 2. Zâmbetul rezistă chiar dacă pedalăm cu vânt din faţă

Înainte de Uroi, ne abatem puţin din drum pentru a urca pe Măgura Uroiului. "Rezervaţia naturală Măgura Uroiului are o suprafaţă de 10 ha şi este alcătuită din andezite cuartifere şi coloane explozive de breccii formate în urma activităţii vulcanice neogene". Ieşim de pe asfalt şi urmăm un drum pământos care serpuind merge până sus pe măgură. Ultima porţiune e prea grea pentru a fi urcată cu bicicleta încărcată aşa că ultima sută de metri diferenţă de nivel o urcăm perpedes.


Foto 3. Căpiţe proaspăt ridicate


Foto 4. La poalele Măgurei Uroi

Foto 5. La poalele Măgurei Uroi

Foto 6. Lunca Mureşului şi satul Uroi văzute de pe Măgură

Şi pentru că aşa cum vă spuneam traseul turei se desfăşoară în munţii Metaliferi, o dată ce trecem de satul Hărău schimbăm direcţia de înaintare înspre nord, înspre munţi. 
Până acolo avem ceva vreme să ne pregătim psihic de urcarea care ne aşteaptă, iar pentru că înainte de un efort susţiunut e binevenită o pauză, în Certeju de Sus tragem pe dreapta.

Foto 7. Hidratare la birtul din Certeju de Sus


Foto 8. Momente de respiro pe urcarea spre Săcărâmb

Foto 9. Gospodării din Săcărâmb

De-aici ne-aşteaptă un urcuş de 8 km cu 600 m diferenţă de nivel până în Săcărâmb. Când panta se mai înmoaie puţin mai punem de-o pauză (deja suntem în Săcărâmb), iar apoi mai încălecăm odată şeile pentru a dovedi ultimele serpentine care ne vor duce în culme, la capătul asfaltului.

Foto 10. La poarta pădurii de argint


Foto 11. Puţină coborâre înainte...

Foto 12. de instalarea taberei

Mai continuăm câţiva kilometri pe un drum de culme ce ne poartă prin Pădurea de Argint, iar apoi când ajungem în prima poiana mare (uriaşă) decidem să campăm aici. Priveliştea e pe măsură căci înspre sud creasta Retezatului ne face cu ochiul.

Foto 13. Retezatul în lumina dimineţii

Foto 14. Dimineaţa ne-o începem cu o coborâre

Noaptea e una liniştită şi dimineaţa pornim pe un drum tare înierbat, aflat în coborâre. Acesta se strecoară puţin printr-un pâlc de pădure unde drumul e puţin mai tehnic pentru nişte biciclete cu coburi, dar apoi ne înscriem pe o culme tare lungă, aflată tot în coborâre.


Foto 15. Jocuri pe cerul albastru

Foto 16. De pe culme spre cheile Madei
Foto 17. E vară!

Foto 18. Cheile Madei

De pe  culmea Stăuiniului, verde şi plină de flori galbene avem în curând privelişti cheile Madei. Jos, în satul Mada urmează să continuăm în direcţia N-V spre Ardeu, în ideea de a face o buclă cu punctul comun în Bozeş.

Foto 19. Pe fundal cheile Glodului

De pe drumul asfaltat avem ocazia să admirăm o parte din pereții stâncoşi ai cheilor Glodului.
Siesta şi pauza de prânz o vom face la ieşirea din Ardeu, aceasta, după un scurt urcuş. Dacă în ziua precentă am avut un singur urcuş, dar un urcuş cum n-am mai făcut cu biciclete încărcate, astăzi traseul ne propune câteva urcuşuri însă mult mai uşoare.

Foto 20. Pauză de masă, siestă şi o mică hămăceală


Foto 21. Drumul prin cheile Cibului

La sfârşitul următorului ne iese în drum muzeul Achim Emilian din Almaşu Mare. Proprietarul are o colecţie impresionantă ca şi diversitate adunată vreme de 30 de ani ce merită vizitată.
Trecem mai departe prin Nădăştia şi după o urcare scurtă, coborîm în satul Cib. Tot pe aici drumul cu asfalt se termină şi continuăm pe drum pietruit prin cheile Cibului şi Băcâia; porţiunile de acest fel sunt preferatele mele în turele de cicloturism.
Reîntorşi în Bozeş doar câţiva kilometri ne mai despart de punctul de unde am început ieri... 

Foto 22. Traseul nostru



Comentează folosind contul Facebook:

Un comentariu

Pagina de pornire