1 2.9.15 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2015/09/pe-doua-roti-in-latoritei.html

Pe două roți în munții Latoriței (18 iulie 2015)



Traseu: cabana Obârșia Lotrului - drumul strategic de pe culmea munților Latoriței - Curmătura Vidruței - DN 7A - cabana Obârșia Lotrului (track aici)

Pentru prima dată-n sezon organizez o ieșire cu bicicletele pentru două zile căci destinațiile sunt la o distanță considerabilă față de orașul nostru.
Planul meu e să mergem către Transalpina și de acolo într-o zi să pedalăm pe un segment al culmii munților Latoriței, iar în a doua în munții Cindrel... două masive la care visez demult să ajung pe două roți.

Trupa numeroasă, pentru că ne-am adunat 11 inși, își dă întâlnire la punctul de start al traseului din prima zi.
Fiind așa mulți ne ia ceva timp până reușim să ne punem în mișcare dar în cele din urmă pornim.


Foto 1. Gașca din acest weekend pe drumul strategic din munții Latoriței



Foto 2. Până în dreptul muntelui Ștefan beneficiem de asfalt și cei ~550 m diferență de nivel îi parcurgem repede

Foto 3. Pauză la ieșirea de pe asfalt cu o parte din creasta Parângului pe fundal

Traseul de azi e unul destul de atipic pentru că niciodată până acum nu am mai pedalat atât de mult pe asfalt într-un circuit de o zi, însă să zicem că are și asfaltul avantajele lui.
Astfel înaintăm cu destul de mult spor până în dreptul muntelui Ștefan, acolo unde începe drumul strategic al munților Latoriței.
După urcarea de 11 kilometri ne punem la o pauzaă.

Foto 4. Pe fundal piramida vârfului Cârja din Parâng (mersi Cătă!)

Foto 5. Ridurile muntelui

Imediat după ce am intrat pe strategică o trupă de vreo 4-5 mașini de teren cu numere de Germania trece în trompă pe lângă noi numai bine cât să ne prăfuiască bine de tot și trupa să se disperseze.

Foto 6. Imediat după intrarea pe drumul de culme din Latoriței

Ca orice drum de culme și strategica Latoriței prezintă mici sus-josuri succesive, dar perfect ciclabile.

Foto 7. În prima parte porțiunile de macadam alternează cu cele înierbate

Foto 8. Încolonați


Foto 9. Un semn spre izvor... mai altfel

Foto 10.

Cu ocazia unei noi pauze avem primul contact vizual cu formațiunile pe lângă care aveam să pedalăm în continuare.

Foto 11. Aceasta ne așteaptă în numai câteva minute

Foto 12. Coborâm înspre vârful Pietrile

Foto 13. 

E în jur de ora prânzului și constatăm că norii sunt tot mai mulți deasupra noastră. Momentele cu umbră se succed celor cu soare așa că nu ne facem nici o grijă și continuăm în același ritm.

Foto 14. Ocolim vf. Puru și coborâm spre vârful Pietrile

Foto 15. Regrupare după coborâre

Foto 16. Pe fundal se poate observa drumul și șaua dinspre care venim

Foto 17. Formațiunile surprinzătoare ale munților Latoriței

Foto 18. Calcar cât cuprinde

Foto 19. Trecem pe lângă singura turmă de oi a zilei

Foto 20.

Foto 21. Lacul Vidra

Foto 22.

Foto 23. Trambuline naturale?

Foto 24. Bicicliști cocoțati

Formațiunile și stâncile din culme ne-au îndemnat pe unii dintre noi la mai multe pauze de admirat decât pe alții în ciuda faptului că norii erau tot mai amenințători. Până la urmă, când eram pe sub vf. Mogoșu am început să pedalăm în viteză pentru că se auzeau tunete.
Ploaia începe să cadă fix înainte de a ne înscrie pe coborâre, așa că reconfigurăm traseul pe moment și o luăm spre liziera pădurii de pe muntele Părăginosu.

Foto 25. Cam plouați revenim la traseu

Foto 26. Cerul încă e negru

După aproape o oră în care am stat la adăpost sub crengile brazilor, am reurcat în drum și am început coborârea spre Curmătura Vidruței. Coborârea nu e una lungă dar cere multă atenție din cauza bolovanilor.

Foto 27. O fostă stână, un S uriaș și bicicliști

Foto 28. Jocul norilor

Foto 29. La vale!

Ajunși la asfaltul drumului național 7A în față ne așteaptă încă câțiva kilometri buni până la mașini, kilometri care nu trec oricum căci o nouă repriză de ploaie se abate asupra noastră...

Foto 30. Zâmbetul Adrianei rezistă în ciuda ploilor



Comentează folosind contul Facebook:

Un comentariu

  1. Plants din foto 13 se cheama stirigoaie :). Cred CA e singura planta de munte careia ii retin numele, in afara de cele mult prea cunoscute.

    RăspundețiȘtergere

Pagina de pornire