0 13.12.15 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2015/12/cu-bicicletele-pe-culmea-dintre-valea-Someseului-Rece-si-valea-Somesul-Cald.html

Două ture cu bicicletele pe culmea dintre valea Someșului Rece și cea a Someșului Cald



19 iunie 2015

Traseu: valea Someșului Cald - Drumul Arsurii - dealul Porcului - cătunul Dăncești - valea Porcului - valea Someșului Cald (track aici)

Trecuse deja ceva vreme de când n-am mai pedalat cu Marian, așa că îmi vine ideea să-i propun o ieșire de după amiază undeva prin zonă. Ideea mea a fost acceptată în câteva minute și uite așa după amiaza ultimei zile de lucru ne-am petrecut-o pe dealuri.
Suntem contra cronometru pentru a pedala cât mai mult pe lumină, însă pentru că e vineri după amiază și Murphy e pe fază și ajungem să facem aproape o oră până spre coada lacului Tarnița, care e la aproximativ 35 de km de oraș.
Profilul traseului ales de Marian e unul clasic: o urcare, puțină pedalare pe culme și o coborâre pentru a reveni la mașină.

Foto 1. Două fete cucuiete


Foto 2. Tură de după amiază contra cronometru

Foto 3. Din culme până spre înălțimile Vlădesei

Începând direct cu urcarea, încălzirea mușchilor am făcut-o pedalând la deal. Serpentină după serpentină am parcurs cei aproximativ 500 de metri diferență de nivel, pe Drumul Arsurii și am  reușit să ieșim în culme tocmai când soarele coboară dincolo de Vlădeasa. Silueta Vlădesei o identificăm repede, însă culorile apusului în zadar se lasă așteptate.

Foto 4. Da, da, înspre apus

În culme am cotit înspre sud pentru câțiva kilometri și când în dreapta noastră a apărut prima culme secundară am luat-o spre dreapta, către vale. Pe o lumină tot mai difuză am coborât spre liziera pădurii unde am trecut pe lângă câteva gospodării ale cătunului Dâncești. În vremurile noastre acesta mai numără doar câteva suflete (5 dacă îmi amintesc eu bine) și înainte să ne lăsăm în viteza coborârii am stat câteva minute la povești cu o familie pe care am surprins-o pe afară.
Venirea nopții ne determină să scoatem frontale din rucsaci și să începem coborârea.


  10 octombrie 2015

Traseu: sat Someșu Rece - Uzina - Drumul Generalului - Costești - dl Arsuri - Muntele Ijar - vf. Cetății - Someșu Rece (track aici)

Într-o după amiază de duminică, pe o vreme nu tare promițătoare, am urcat biciclete pe mașina și ne-am îndreptat spre munții de lângă oraș ca să pedalăm puțin. De aceasta dată atât ieșirea cât și traseul ales au fost unele alese cât se poate de spontan.
Știam dintr-o tură de acum mai bine de un an că drumul de culme de pe muntele Ijar poate fi parcurs la scurt timp după ce ploile au încetat... deci premisa era similară cu cea de acum.


Foto 1`. Pe culmea muntelui Ijar

Pentru ca să ne apropiem de intrarea în traseul am condus până în Someșul Rece, iar de acolo am încălecat caluții.
Încălzirea ne-am făcut-o pedalând pe asfaltul de pe valea Someșului Rece, adică vreo 19 km... După această distanță am ajuns la ramificația ce urcă spre Ijar. Această ramificație e de fapt un drum județeam care urcă din valea Someșului Rece înspre platoul Mărișelului, iar numele acestuia Drumul Generalului are legătură cu generalul Antonescu.


Foto 2`.


Foto 3`. De pe Drumul Generalui spre valea Răcătăului


Foto 4`. Culmi parelele


Foto 5`. Încep să se vădă case din Costești

Drumul de macadan ne-a propus la fel ca și în celelalte rânduri o urcare de aproximativ 5 km până când am ajuns în culme.
Vremea nu a fost ea cea mai frumoasă, cerul nici el prea fotogenic, însă temperaturile erau ideale pentru urcări. Cu mult entuziasm dar și mânați puțin de frig nu am zăborit prea mult la intersectarea culmii și am luat-o spre N, înspre punctul în care avem în plan să facem o pauză de masă.

Foto 6`. Hai cu toamna!


Foto 7`.  Plafonul de  nori a jos și avem noroc că a poposit nu pe culmea spre care ne îndreptăm (foto: Mihaela)


Foto 8`.  Un copac și un pom cu roade (foto: Mihaela)


Foto 9`.

Undeva la capătul "cartierului" Costești, care aparține de Mărișel, se află magazinul din zonă, așa că numai bine ne-am refugiat puțin de frig.
După pauză am continuat pe drumul de culme, trecând rând pe rând peste sus-josurile pe care drumul de altitudine ni le-a propus. Toate bune și frumoase până în momentul în care am decis să urmăm drumul de pe culme până în capătul lui.


Foto 10`. Spre Dealul Arsuri se întinde un mare platou


Foto 11`. Pe  muntele Ijar


Foto 12`. Pădurea începe să prindă culoare

După un scurt push ne-am mutat pe dealul Cetății, dar din păcate substratului lutos nu a permis apei căzute în ultimele zile să se retragă, și în scurt timp am coborât din șei. Secțiunea cu lut nu a fost prea lungă, dar suficentă cât acestă să se lipească de roțile bicicletelor. Trecând de acest segment am revenit în șei am continuat la vale, spre Someșul Rece.

O altă idee de traseu situat în apropierea celor descrise anterior și care se pretează perfect pentru după amiezile lungi de vară îl puteți găsi aici.


Comentează folosind contul Facebook:

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Pagina de pornire