0 7.4.16 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2016/04/schi-in-caldari-nordice-in-muntii-Rodnei.html

Schi în 3 căldări nordice ale munților Rodnei: Știol, Cailor și Iezerului



 În căldarea Iezer înaintea sfârșitului de an, 26-27 decembrie 2015 - track aici

Fără prea multă stare, după 2-3 zile de leneveală la începutul vacanței de sfârșit de an, mă alătur unor amici și în a doua zi de Crăciun o luăm spre munte. Destinația noastră e în Maramureș, munții Rodnei, căldarea nordică a vârfului Pietrosu.
Aici se află stația meteo Iezer, stație pe lângă care am trecut cu alte ocazii, însă niciodată iarna și niciodată nu am rămas acolo peste noapte.
Așa cum știți sfârșitul lui 2015 a fost marcat de o lipsă acută de zăpadă, iar omătul care încă persista  la altitudini mari era căzut în urmă cu o lună.
Fără probleme reușim să ajungem cu mașina până în parcarea schitului Pietroasa și de acolo pornind pe jos luăm la rând ulițe care mai de care mai alunecoase spre marcajul BA.
Chiar dacă zăpada e tot mai prezentă încă nu e destulă pentru a ne urca pe schiuri.
Curând, cele două, trei cabane aflate în stângă și-n dreapta drumului forestier marcat cu BA rămân în urmă și numai noi înaintăm pe spre deal. După 3 km de la pornire zăpada ne permite să urcăm pe foci și când ajungem la kilometrul 5 suntem în apropierea stației meteo.
Pentru că stratul de zăpadă e suficient de mic în momentul în care ajungem la baza piciorului Moșului continuăm tot pe serpentinele drumului, însă traseul de iarnă nu coincide cu cel de vară. Deoarece în continuare serpentinele taie o față a muntelui, drumețul trebuie să urce prima pantă a
Mai sus de stația meteo luăm doar cele necesare și urcăm pe schiuri înspre lacul Iezer. Zăpada care are deja multe zile e mai ceva ca pe pârtie și cu multă atenție pe urcare facem câteva ture pe o panta deasupra lacului înghețat.



 Foto 1. Schiori în șaua Gărgălău
 
Foto 2. Răsărit din căldarea Iezerului

Foto 3. Răsărit peste culmi din munții Maramureșului

Dimineața ceasul sună cu puțin înainte de răsăritul soarelui și chiar dacă cerul e acoperit de nori mă echipez și ies afară.
Cu puțin noroc razele soarelui trec de pătura de nori și colorează puțin câteva culmi din munții Maramureșului.
După ce am întâmpinat soarele mai pornim o dată spre pantele deasupra lacului Iezer și în timp ce la altitudini mai mici e senin, plafonul de nori nu e departe de noi.
Sorin se hotărăște să urce singur până pe vârful Pietrosu în timp ce noi rămânem în căldare.
Îl urmăresc pas cu pas și înaintarea lui solitară și numai după ce văd că e tot mai aproape de lac pornesc ușor spre stația meteo. Facem o pauză la căldură și apoi pornim la vale pe același traseu pe care am urcat ziua precedentă. Zăpada bună de pe ultimele serpentine ale urcării e acum înghețată și coborâm cu multe emoții până la liziera pădurii.
O nouă serie de echilibristică ne așteaptă deasupra schitului Pietroasa și după o nouă rundă de emoții ajungem în cele din urmă cu bine la mașină.


Foto 4. Nori în flăcări deasupra stației meteo

Foto 5.

Foto 6. Ghearele din văzduh

Foto 7. Spre pante de schi

Foto 8. Căldarea Iezerului încă săracă în zăpadă

Foto 9. Stația meteo vegheată de nori fotogenici

Foto 10. Pe malul lacului Iezer



Foto 10'. Țibleșul la apus


Schi în căldarea Știol, pe piciorul Oanciului și vârful Știol (13-14 februarie 2016)

Pe o vreme ce nu se anunța foarte promițătoare plănuiesc un nou weekend la schi în Rodnei.
Chiar dacă munții Rodnei oferă numeroase zone propice schiului de tură și de această dată alegem să ne îndreptăm spre o zonă cunoscută, zonă care beneficiază de un acces facil.
Pentru că nu plecăm deodată din oraș ne dăm întâlnire la baza telescaunului, moment în care lăsăm în urmă agitația prezentă cu ocazia sărbătorilor zăpezii, ne luăm un bilet și ne îmbarcăm în telescaun.
Sezonul sărăcăcios în zăpadă își pune amprenta și pe pârtia mare unde se vede clar ca nu e nici o sanșă să cobori până jos.
După urcarea cu telescaunul trecem pe foci și o luăm la deal înspre șaua Gărgălău. Un vânt destul de puternic ne ia în primire în timp ce urcăm piciorul Mușceta, varianta de acces pe timp de iarnă înspre șaua Gărgălău.
Cu puțin efort ajungem în șa și de acolo facem o coborâre către lacul Știol. Zăpadă e foarte bună, însă liniștea de pe munte e bruiată de o trupă de snowmobile, iar posesorii lor țin morțiș să vină după noi chiar dacă ne îndepărtăm de căldare și o luăm spre piciorul Oanciului (piciorul nordic al vârfului Gărgălău).
Ochim o pantă care s-ar preta la o coborâre și decidem să o urcăm. Reușim să nu alegem ruta optimă pentru urcare și astfel urcarea noastră durează destul de mult. În același timp nu am fost atenți și nu am anticipat faptul că puținele raze de soare care au ajuns până aici azi ar fi putut înmuia zăpada.
Panta e destul de mare și zăpada moale nu ne ajută prea mult să ne bucurăm de coborâre.
Mult mai bine ne descurcăm pe pârtia de pe teleschi și apoi pe pârtia mare unde rămânem pe schiuri până unde zăpada permite.

Peste noapte, pe sus a nins puțin și facem două grupuri. Unii o iau înspre piciorul Oanciului unde fac coborâri printre brazi, în timp ce eu și Dora rămânem pe pârtia de la teleschi pentru a lucra la tehnică.  E foarte puțină lume, pârtia e de zile mari astfel că e o plăcere și nu regret că nu am urcat mai sus. După ce totuși mă plictisesc pe pârtie o iau pe foci înspre vârful Știol de unde mai fac câteva coborâri printre brazi cu revenire în pârtie.

Foto 11. Vifor mare

Foto 12. Schiorul și câinele

Foto 13. Fereastră spre culmi sudice

Foto 14. Cu vârful Gărgălău pe fundal

Foto 15. În căldarea Știol

Foto 16. Pe schiuri de tură înapoi spre poiana Știol

Foto 17. Nori plumburii își fac de cap deasupra Toroiegii

Coborâri în căldarea Știol și căldarea Cailor - 5 martie 2016, track aici

Tot în această iarnă am ajuns încă o dată în șaua Gărgălău, într-o altă formulă, însă și de această dată tot pe schiuri. Accesul către șa îl facem tot pe piciorul Mușceta după o urcare cu telescaunul și apoi pe foci pe pârtia Știol.
Unii pe schiuri, alții pe bocanci însă zăpada e nemaipomenită și azi nu a contat că eram pe schiuri. Zăpada oferă condiții ideale de mers pe bocanci, așa cum rar se întâmplă.
O parte dintre cei pe schiuri continuăm pe creastă în direcția Gărgălău și facem o coborâre în căldare după care revenim în creastă pentru a face o coborâre și spre căldarea Cailor.
Straturile de zăpadă s-au consolidat în ultima săptămâna și apariția petecelor de culoare gălbuie ne confirmă acest lucru.
Coborârea o facem pe primul scoc al căldării, deci imediat în vestul piciorului Mușceta și ne bucurăm că avem posibilitatea să legăm viraje până jos la stână.
De acolo punem focile la treabă și ne îndreptăm spre pârtia de la teleschi, unde stratul de zăpadă s-a redus considerabil făță de dimineață, dar e bine că totuși avem pe ce coborî până la îmbarcarea în telescaun.

Foto 18. Rucsacul iubitor de zăpadă

Foto 19. Dincolo de abrupturile căldării Cailor se înalță vârfuri din creasta principală

Foto 20. Sus pe piciorul Mușceta, cu soarele-n față

Foto 21. Înspre șaua Gărgălău

Foto 22. Căușe de zăpadă în șaua Gărgălău

Foto 23.

Foto 24. La vest de șaua Gărgălău

Foto 25. Corongișul îmbrăcat în alb

Foto 26. Coborând de sub vf. Gărgălău spre căldarea Știol

Foto 27. Căldarea Cailor



Comentează folosind contul Facebook:

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Pagina de pornire