1 11.1.18 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2018/01/luna-plina-la-refugiul-Scara-muntii-Fagaras.html

Lună plină la refugiul Scara - munții Făgăraș (3-4 noiembrie 2017)



Traseu: Poiana Neamțului - CR - cabana Bârcaciu - CG - muchia Scărișoara - vârful Scărișoara - refugiul Scara și retur (track aici)

În deschiderea noului sezon alb am ales să fim cumpătați și să așteptăm ca zăpada să se adune, astfel că, până să ne urcăm pe schiuri am pus de o tură pe bocanci.
Pentru a ne ușura puțin traseul lung din prima zi vineri seara eram în poiana unde se află cabana Poiana Neamțului.
Următoarea dimineață pornim în doi spre cabana Bârcaciu acolo unde îi întâlnim pe colegii care au urcat cu o seara în urmă și, apoi continuăm împreună spre creastă.
Zăpada și-a făcut apariția încă de pe urcarea prin pădure, inițial timid, iar apoi, mai sus de cabană, într-un strat tot mai generos.
O dată cu prezența zăpezii am putut observa numeroase urme de urs, urme care ne-au însoțit în urcare spre golul alpin.
Urcarea spre muchia Scărișoara am făcut-o pe varianta de iarnă, luptându-ne cu stratul de zăpadă dar,
vremea bună a fost dublată de jocul norilor din zona crestei.
Înainte de ultimul urcuș care avea să ne scoată pe vârful Scărișoara și totodată în creasta principală, am rămas în grup de 3, ceilalți colegi întorcându-se la cabana Bârcaciu.
Aici ne-am echipat cu colțari și piolet și după un ultim efort am reușit să ieșim în creastă. Orele au zburat și apusul era tot mai aproape de noi, așa că am parcurs și ultima porțiune a traseului propus pentru această zi.
După tot efortul depus până aici, în momentul în care am ajuns în fața refugiul Scara, locul unde doream să dormim, am avut parte de o surpriză neplăcută. Ușa acestuia era deschisă și după mai bine de jumătate de oră de dat la lopată am reușit să scoatem o parte din zăpadă astfel încât am reușit să închidem ușa.
Apusul ne-a răsplătit cu lumini calde iar, seara, răsăritul lunii pline a făcut lumină peste tot în jurul nostru.
Aceasta a răsărit devreme și a rămas pe cer până după răsăritul soarelui... Bineînțeles că nu am putut rata răsăritul soarelui și jocul matinal de lumini.
Abia după ce soarele a ajuns peste noi ne-am făcut rucsacii și ne-am pregătit de coborârea pe aceeași ruta ca în ziua precentă.


Foto 1. Luna plină e pe cer înainte de răsăritul soarelui


Foto 2. Fereastră spre Negoiu

Foto 3. O bună bucată de vreme am mers pe urme de urs; acesta știa destul de bine pe unde merge poteca și chiar dacă devia de la rută câțiva metri revenea repede pe calea cea bună

Foto 4. Clocotul în zona crestei a ținut până după amiază

Foto 5. Zona de platou de pe muchia Scărișoara

Foto 6. 

Foto 7. Cabana Negoiu

Foto 8. Strunga Ciobanului - de pe muchia Tunsu

Foto 9. Zăpada e foarte bună și stratul generos ne face să ne gândim la schiurile de tură

Foto 10. Cu pași mici

Foto 11. Tot mai aproape de vârful Scărișoara

Foto 12. Ieșiti în creasta principală vedem destinația noastră din această zi

Foto 13. Refugiul Scara

Foto 14. Soarele se pregătește de apus și noi de o binemeritată cină după 1400 m urcați

Foto 15. Vârful Negoiu la apus

Foto 16. Valuri și valuri

Foto 17. Neața bună!

Foto 18. Căldarea Puha

Foto 19. Luna e tot mai mică și tot mai departe

Foto 20. Primele raze ale soarelui

Foto 21. Înviorarea de dimineață

Foto 22. Bună dimineața soare!

Foto 23.

Foto 24. Lumini și umbre

Foto 25. Pâș-pâș

Foto 26. Luna se pregătește de apus

Foto 27. Survolând zările

Foto 28.

Foto 29. A doua zi facem cale întoarsă pe creastă 

Foto 30.

Foto 31. ... și mai apoi pe muchia Scărișoarei

Foto 32.



Comentează folosind contul Facebook:

Un comentariu

  1. Cred ca este o senzatie extraordinara sa fii deasupra tuturor si sa respiri aerul acela rece. Cu adevarat iesit din comun.

    RăspundețiȘtergere

Pagina de pornire