Traseu: Păstrăvărie valea Sâmbăta - TR - valea Sâmbăta - PA - Curmătura Răcorele - muchia Drăgușului - PR - Casa de Vânătoare Drăguș - Păstrăvărie valea Sâmbăta
Dorul de face o tură la altitudine a început să fie tot mai prezent, mai ales după o perioadă destul de lungă cu instabilitate constantă în zona montană. Prin urmare, nu am ezitat și, cu prima ocazie, am tulit-o spre Făgăraș.
Traseul îl aveam în cap de ceva vreme, iar noi abia așteptam să vedem o zonă nouă din masiv.
Sâmbătă dimineață am parcat în zona păstrăvăriei de pe valea Sâmbăta, iar apoi am luat-o la pas spre valea omonimă.
Admirând ultima porțiune a muchiei nordice Drăguș până la ieșirea în creasta principală, pe vârful Gălășescu Mare
Inconfundabila Fereastra Mare de pe valea Sâmbăta
Fereastra Mică și zidul care continuă spre vârful Gălășescu Mic
Nu mică ne-a fost mirarea când, de îndată ce am ajuns la bariera aflată mai sus pe vale, am dat peste zeci de mașini parcate de-a lungul drumului forestier. Mulți turiști de rând, majoritatea veniți special pentru o vizită la chilia Arsenie Boca. Drept urmare, în zona cabanei Sâmbăta era o forfotă cum, cu siguranță, nu am mai văzut.
Am trecut repede de îmbulzeala de acolo și am purces pe poteca ce mai continuă o vreme de-a lungul văii Sâmbăta. Treptat, treptat a fost tot mai liniște și tot mai puțină lume.
Cascadă care a adunat apele din căldarea Răcorele
La bifurcația TR cu PA ce urcă spre căldarea Răcorele am schimbat direcția de înainte și am început să urcăm în versant. Abia acum a început cu adevărat traseul nostru, căci a urmat o urcare de aproape 1000 metri diferență de nivel, înghesuiți pe o distanță destul de mică. Cu toată că inițial poteca a urcat ușor înspre cascadă pe care se prăvălesc apele adunate din căldarea Răcorele, imediat după situația s-a schimbă radical. Panta a crescut și treptele făcute în poteca abruptă. pe alocuri acoperite parțial de vegetație luxuriantă, au cerut concentrare și sincronizare la fiecare pas.
Pe urcare spre căldarea Răcorele, poteca marcată și cei aproape 1000 m diferență de nivel își cer tributul
Vegetație luxuriantă, pași întinși dar priveliști de nota 10
Colțul Bălăceni
Să tot stai și să cugeți...
În urcare spre căldarea Răcorele
Colțul Bălăceni și vârful Dara pe fundal
Greu să-ți iei ochii de la el..
Am sperat să mai găsim puțin rodo și, la un moment dat, chiar am găsit
Tot în sus
Soarele ne-a luat în primire, dar cu fiecare metru câștigat priveliștile noi ne-au răsplătit eforturile. Undeva înspre intersecția PA cu PR panta s-a domolit pentru puțin, dar apoi am continuat tot cu o urcare medie spre căldarea Răcorele.
Puțin contre-jour și peretele nordic al Gălășescului Mare
Cu toate că eram departe, un țap s-a simțit deranjat de prezența noastră și a scos câteva sunete specifice și a continuat să ne supravegheze
Pentru că am ajuns destul de repede la locul de campare și fiindcă ziua era lungă am avut timp de puțină leneveală. Mai apoi, spre apus, am făcut o urcare până pe ascuțitul vârf Răcorele. Unghiurile oferite s-au schimbat pentru a nu știu câta oară în acea zi, iar înainte ca soarele să coboare după muchiile nordice am făcut cale întoarsă la corturi.
După ce am montat apartamentele de weekend...
am făcut o tură dus întors până pe vârful Răcorele
Prim plan cu peretele vârfului Gălbinele
Ușor, ușor umbrele sunt tot mai lungi, iar căldarea Răcorele se pregătește de o nouă noapte
Lumina caldă a după amiezii și prima parte a muchiei Drăgușului aflată la nord de Curmătura Răcorele
Buchețel alpin
Fundal cu cealaltă muchie nordică ce marginește valea Sâmbătă, muchia Sâmbăta și puțin din Piatra Caprei
Roz - puțin înțepător
Dimineața am fost foarte matinali, de voie de nevoie, căci prognoza nu era cea mai optimistă, iar noi nu am vrut să riscăm vreo ploaie chiar când eram pe muchie. La ora răsăritului 5.45, mișunam pe afară pentru a întâmpina soarele care, în cele din urmă, s-a arătat doar pentru câteva minute printr-o fereastră de nori. Așa că, la ora 7, am pornit de la locul de campare direct spre muchia Drăgușului. Am parcus-o matematic, până după coborârea de pe vârful Hoaghea, unde călăuză ne-a devenit PR. Norii s-au jucat când pe vârfurile din creasta principală, când pe muchiile nordice, când pe vale, dar am scăpat fără nici un strop de ploaie. Mai mult, la un moment dat aceștia au hotărât să dispară și pe când am pornit spre casă creasta era curată.
Câteva clipe cu soare imediat după răsărit
Valuri de rododendron
Mici în imensitatea căldarea Răcorele, cu vârful omonim și Gălășescu Mare în partea stângă, sus
Tot la deal, direct spre muchia Drăgușului, una dintre puținele muchii nordice marcate, din Făgăraș
Pas cu pas direct pe muchie
Norii s-au perindat în jurul nostru, dar nu au lăsat nici un strop
Inimă proiectată pe versanții estici ai muchiei Zănoaga
După ce am depășit partea stâncoasă a muchiei, adică la nord de vârful Hoaghea
Versanți abrupți spre valea Sâmbăta
Plaiuri domoale și lumini calde
Spre muchia Zănoaga
Covor cu bujori de munte / smârdar / rododendron
Popas la Casa de vânătoare Drăguș
Mai jos de casa de vânătoare traseul urmează diverse drumuri de exploatare...
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu