0 13.8.15 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2015/08/la-pas-prin-rodnei-23-24-mai-2015.html

La pas prin Rodnei (23-24 mai 2015)



Traseu: Valea Vinului - Izv Băilor - muntele Curățel- pe sub vf Coasta Netedă - vf Omului - muntele Corongiș - tău Corongiș - Izv Lăzilor - Valea Vinului


Spre sfârșitul lunii mai, după vizita făcută narciselor din poiana de la Tecșești (muntii Trascău) a urmat o tură în munții Rodnei în ideea de a trece pe la poiana de acolo. Rezervația cu narcise din munții Rodnei se află în partea de sud a masivului, pe muntele Saca, practic culmea sudică ce pleacă din vârful Omu.
Pentru a ajunge acolo se poate face tură de o zi sub formă de circuit sau traseu dus-întors, sau tură pe două zile.. pe un traseu puțin  mai pe ocolite.
Invitația făcută de dl. Dinu a fost pentru două zile și ca de cele mai multe  ori doritorii nu întârzie să apară.
Venind din mai multe direcții ne dăm întâlnire în comuna Rodna și de acolo continuăm împreună până-n următorul sat Valea Vinului. După ce găsim locuri pentru toate mașinile pe ulița îngustă ne echipăm și pornim în direcția refugiului Curățel.


Foto 1. Scrutând zările


Foto 2. Pe muntele Curățel

Foto 3. Leneveală la soare

Marcajul pe care-l urmăm e TR și traseul se desfășoară pentru început pe valea Izvorul Băilor. În momentul în care trebuie să ieșim de pe vale suntem puși la încercare de apele repezi căci puntea de acum câțiva ani e distrusă. Noroc că apele nu-s foarte mari și cine și-a ceruit bocancii poate trece prin ea,  alții se descaltă în timp cei alții preferă echilibristică;  apoi nu avem încotro și  dăm față-n față cu panta drumului care urcă prin pădure.

Foto 4. Primele flori de rododendron

Foto 5. Urcând pe muntele Curățel

Foto 6. Pauză cu priveliște spre Capu Beneșului

Cu multe povești dar urcând fără pauze ajungem repede la stâna aflată dupa liziera pădurii, loc în care facem o scurtă pauză.
Oile-s deja pe coclauri și astfel scăpăm de o eventuală repriză de lătrat. Cu pași mici și siguri urcăm panta finală ce ne scoate în sus pe muntele Curățel.

Foto 7. Un petec de omăt și vf. Roșu

Foto 8. La lecția de geografie

Foto 9. Jos e valea Izvorului Băilor, vale pe care ne-am început drumeția

Foto 10. Poteci parelele pe muntele Curățel

Zările ni se deschid și vizibilitatea bună ne lasă să vedem creasta până la topul Carpaților Orientali, vf. Pietrosu.

Foto 11. Lungile picioare sudice și vf. Pietrosu în ultimul plan

Foto 12. Un munte Curățel

E sfârșit de mai și muntele încă mai păstrează amintirea anotimpului trecut, căci e plin de pete de zăpadă... însă anotimpul ce la altitudini mai mici își face demult simțită prezență e tot mai prezent și pe aici. În urcarea spre creasta principală întâlnim primele flori de rododendron, deci la altitudini cuprinse între 1500-1700 de m, dar și alte flori de sezon clopoței, ochiul găinii.

Foto 13. Ochiul găinii

Foto 14. Duel pe creste

Foto 15. Cuib de flori

Foto 16. La câțiva pași de Șaua cu Lac

Cei ce au vrut au putut face o tură dus-întors până pe vf. Ineu, restul așteptându-i în zona noului refugiul de sub vârf (singurul refugiu din cresta munților Rodnei, refăcut în 2013 de asociația Hai pe munte-Iași).
Vremea încă ține cu noi deși norii au început să se adune deasupra noastră și pentru că mai avem de mers o bucată pe creastă nu zăbovim prea mult și continuăm înspre vest.

Foto 17. De la stânga la dreapta vf. Ineuț și vf. Roșu

Foto 18. Pe banda roșie

Foto 19. Căldarea Bila în partea dreapta

Foto 20. Înspre claca de pe vârf

Urmărind poteca din creastă de mai multe ori suntem la doar câțiva metri distanță față de cornișele încă uriașe care stau să o ia la vale. Unele lacuri din căldările de pe nord sunt în proces de topire și câteva limbi mai mare de omăt din căldarea Bila ma duc cu gândul la schi. Sezonul l-am încheiat deja demult în favoarea ieșirilor pe două roți și de acum urmează așteptarea până la noul sezon alb.


Foto 21. Gata, gata să o ia la vale

Foto 22. Poarta văzduhului

Foto 23. Ineul și Pleșcuta

Foto 24. Una dintre cornișele impresionante de pe partea nordică a crestei

Ajunși pe vârful Omu ne dau târcoale primii stropi și pentru că vedem că e doar o chestiune de timp până când perdeua de ploaie din vale va ajunge pe noi, ne echipăm pentru întâlnire.
Din vârful pomenit părăsim creasta principală și o luăm spre sud spre vârful Corongiș, piramidă pe care am admirat-o de atât de multe ori.
Ploaia ne urmărește pe aproape toată coborârea din creastă înspre șaua Corongișului, însă totuși avem noroc că e blândă cu noi.

Foto 25. Printre picuri de ploaie privim piramida vârfului Corongiș

E bine de știut că nu există sursă de apă în șa. Totuși în caz de nevoie se poate coborî spre stâna aflată pe versantul vestic față de șa și aflată la aprox 15 minute.
Ploaia încetează curând și ridicăm apartamentele de o mie de stele...
Peste noapte vântul nu își face de cap însă ploaia continuă să ne dea târcoale, lucru care se întâmplă și dimineață, motiv pentru care amânăm puțin plecarea.

Foto 26. Tabara de corturi

Foto 27. Duminică dimineața adunăm corturile și pornim pe ploaie

Foto 28. În oglinda tăului Corongișului se proiectează jumătate din vârf

Între două reprize de ploaie reușim să adunăm corturile, însă ploaia reîncepe în momentul în care pornim.
Câțiva optăm să coborâm înspre izvorul Lăzilor pentru a ajunge la în Valea Vinului.
Ploaia încetează curând și îi vedem pe ceilalți când ajung pe vf. Corongiș... Noi coborâm direct înspre stâna aflată pe versantul vestic față de șaua Corongiș, intrăm puțin pe la stână, iar apoi urmăm drumul care coboară până-n vale.

Foto 29. Ață la vale spre izvorul Lăzilor

În urma ploii de dimineață în vale apare ceața, care preț de câteva minute bune ne oferă un adevărat spectacol, iar apoi trepta, treptat încep să se arate petece de cer albastru.

Foto 30. Mioritic

 Foto 31. Mioritic

În așteptarea celorlați ne potolim foamea la cabana Bradul din Valea Vinului, iar la anul probabil că voi fi prezentă la întâlnirea cu narcisele de pe muntele Saca.


Comentează folosind contul Facebook:

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Pagina de pornire