0 29.7.16 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2016/07/cu-caiacul-pe-lacul-belis-fantanele.html

Cu caiacul pe lacul Fântânele (16-17 iulie 2016)



După o pauză forțată, de vreo 3 luni, la sfârșit de mai am reluat ușurel turele perpedes și cele pe două roți. În intervalul scurs de la ultima mea postare și până acum a trecut și solstițiul și până la un nou sezon alb avem de îndurat temperaturile mari ale unor zile de vară.
Spre deosebire de anii trecuți vara acesta am prins ploaie pe munte aproape în fiecare weekend. Și cum poate intuiți acest lucru s-a întâmplat și în cazul sfârșitului de săptămână de față. Recunosc, că de această dată aș putea spune că am căutat-o cu lumânarea. INMH-ul a emis coduri peste coduri iar noi vineri după-amiaza ne îndreptăm spre lacul Fântânele  pe ruta Huedin - Călata - Răchițele - Doda Pilii - Giurcuța de Sus. Ruta aleasă e oarecum ocolitoare, dar e practicabilă pentru orice gen de mașină. Lacul Fântânele nu e altul decât lacul Beliș, așa cum îl știe multă lume, denumire folosită greșit. Dacă veți alege traseu de mai sus e bine de știut că până în Doda Pilii se înaintează pe drum asfaltat acum un an, iar apoi e bine să vă înarmați cu puțină răbdare necesară ocolirii gropile în drum spre Giurcuța de Sus. Porțiunea cea mai rea o veți regăsi în cătun, dar apoi drumul e reabilitat și e mai bun decât primele două porțiuni de macadam.


Foto 1. Pe malul unui braț al lacului Fântânele

Trecând peste detaliile logistice, codul galben sau portocaliu și-a făcut apariția încă după ce am trecut de satul Răchițele și ne-a însoțit până când am ajuns la locul de campare.
Alegerea locului i-a revenit lui Marius și pentru că mai fusese pe aici nu a fost o sarcină prea grea. Printre stropi de ploaie ne instalăm tabară de bază și apoi ne băgăm la somn. După lăsarea întunericului ploaia se intensifică și precipitațiile cad pe tot parcursul nopții în reprize zdravene și însoțite de vânt.
Caiacul împrumutat de la colegul bandit șade sub mașină și la cum toarnă afară mă întreb dacă sigur o să avem posibilitatea de a-l folosi și de a nu-l returna ud loarcă.


Foto 2. Dimineață de iulie


Foto 3. Câteva cabănuțe pe mal 

Prima dimineață petrecută pe malul lacului Fântânele se încadrează în prognozele anunțate și în timp ce trebălui pe lângă mașină își fac timid apariția, primele raze ale soarelui. Atmosfera creată de plafonul de nori jos și liniștea din zonă mă duce cu mintea spre îndepărtatul nord al bătrânului continent.


Foto 4. Un stârc cenușiu își face încălzirea de dimineață


Foto 5. Progonozele meteo au dreptate și primele raze ale soarelui își fac apariția


Foto 6. Clocot pe mal

După ce luăm micul dejun scoatem caiacul și-l pregătim de ieșit în larg. Temperaturile nu sunt foarte mari așa că ne echipăm corespunzător încă de la start, iar cu noi luăm numai câteva lucruri pe care le îndesăm în bidonul care a văzut multe labirinturi subterene și care acum va menirea să le păstreze uscate.


Foto 7. Una din cele trei bărci cu care ne-am întâlnit în cele două zile

Coborâm ambarcațiunea la lac și apoi ne lansăm pe întinderea de apă pe care am tot admirat-o de când am ajuns aici.
Direcția spre care padelăm e înspre plajele/ locurile de acces spre care se poate coborî din satul Bălcești. Avem mare noroc cu vremea și liniștea din zona taberei se păstrează și odată cu trecerea orelor... doar un nenea cu o barcă mică trece pe lângă noi, ne dăm bună ziua și ne întreabă dacă avem nevoie de ajutor.


Foto 8. Clipe de relaxare din caiac


Foto 9. Butoiașul speologic și-a găsit o nouă utilitate

Lacul Fântânele e cel mai întins lac de acumulare din județul Cluj și e situat la cea mai mare altitudine, respectiv 1000 de metri. Are câteva brațe care se întind în mai multe direcții pe o distanță considerabilă.


Foto 10. Noi și câțiva pescari.. în rest liniște 

Unul dintre micile brațe ne face cu ochiul și păstrând distanța făță de pescarii pe lângă care trecem ne îndreptăm spre mal. Terenul de pe mal ne permite să ieșim din caiac și astfel ne mișcăm puțin și partea inferioară a corpului. După ce scrutăm zările din acest unghi nou și inspectăm puțin cerul facem cale întoarsă spre malul unde e tabăra.
Reveniți pe uscat ploaia nu ne lasă prea mult timp la dispoziție și începe să picure. Ceea ce seamănă cu o  veritabilă ploaie mocănească durează numai câteva ore iar apoi soarele revine pentru o vreme. Pe seară peisajul redevine unul bacovian sau tipic pentru țărmurile nordice și ne mișcăm agale pe lângă basecamp.


Foto 11. După o repriză de ploaie avem parte de un mic curcubeu 


Foto 12. La apus


Foto 13. Basecamp pe malul lacului Fântânele


Foto 14. Sigur suntem în Apuseni și nu undeva în nordul continentului?


Foto 15. De la lac înspre tabăra de weekend

A doua noapte seamănă leit cu prima, singura diferență fiind caiacul care acum șade umflat pe mașină. Auzind ploaia hotărătă de afară întrebarea mea de noapte trecută persistă oarecum, dar măcar am avut posibilitatea să ieșim o dată în larg.


Foto 16. Pescuit în ceață

Dimineața devreme zăresc cerul albastru deasupra noastră, însă până la ora trezitului apar și norii.
Nu stăm pe gânduri și cam pe la aceeași oră ca în prima zi coborâm spre lac cu caiacul după noi.
Niște craci de lemn ce probabil au folosit cândva unor pescari sunt numai buni pentru a observa cât de mult a crescut nivelul apei din lac peste noapte. Ieri erau pe țărm, iar cum sunt centimetri buni în apă.


Foto 17. Peisaj din a doua zi de căiacit

Azi pornim în direcție opusă față de prima zi, direcție căreia nu aș putea să-i atribui coordonate geografice căci, de vineri nici măcar nu știu în ce direcție e Cluj făță de noi (e prima dată când sunt prin această zonă). Știu doar că mergem înspre Smida, coada lacului... După numai câteva sute de metri de la pornire ajungem într-o zonă pe care nu o puteam vedea din zona taberei noastre. În depărtare se zăresc câteva zabane atât pe un mal cât și pe altul, dar până să ajungem în drept cu ele trece o bucată de vreme.


Foto 18. Din caiac ne orientăm spre un loc în care să tragem pe mal


Foto 19. Așezări din Giurcuța de Sus

În funcție de malul pe care se află, unele cabane aparțin de Giurcuța de Sus în timp ce celelalte de cătunul Dealul Botii. Padelă după padelă, kilometri trec și se pare că avem și azi puțin noroc pentru că numai o barca va trece pe lângă noi.
La jumătatea traseului repetăm figura de ieri și tragem pe dreapta pentru câteva minute. În fața noastră se înalță piciorul unde e localizat cătunul Giurcuța de Sus, în timp ce lacul mai continuă cale de câțiva kilometri în direcția Smida.


Foto 20. Niște flori interesante și-au făcut loc pe malul stâncos

Pe drumul de întoarcere câțiva cumulonimbuși apar pe cer și unul ține morțiș să-și proiecteze profilul pe luciul apei în paralel cu noi. Ne sperie puțin și profitând de lipsa valurilor și avansăm cu spor spre locul nostru din acest weekend.
Condițiile amenințătoare se depărtează cel puțin pentru moment și ne permit să uscăm cum se cuvine caiacul și să adunăm ansamblul de 5 stele.


Comentează folosind contul Facebook:

Niciun comentariu

Trimiteți un comentariu

Pagina de pornire