2 27.8.20 Banda Roșie http://www.bandarosie.ro/2020/08/Latoritei-cu-bicicletele-pe-Drumul-Strategic-de-la-vest-la-est.html

Latoriței: cu bicicletele pe Drumul Strategic de la vest la est (9 august 2020)



Traseu: șa Ștefanu - Drumul Strategic - vf. Fratoșneanu Mare - poiana Plaiul Poienii - Pietrele Albe - Valea Măceșului

Pentru weekendul 8-9 august am organizat o tură de mountaing biking pentru colegii din Clubul Alpin Român. Prima zi am alocat-o munților Latoriței și spre față de acum 5 ani când am făcut un circuit, dar am coborât destul de repede din Drumul Strategic, acum l-am parcurs în întregime; sau mai bine zis: am pedalat pe toată culmea masivului.

Planul nostru a fost așa: vineri seară am dormit în șaua Ștefanu, iar sâmbătă dimineața șoferii au dus mașinile dincolo de Voineasa, în locul unde am plănuit să coborâm din culme. Lucrurile și numărul de participanți s-a potrivit la fix, astfel încât mașinile au rămas cuminți să ne aștepte până am terminat tura, iar noi, șoferii, am revenit cu două mașini de tranziție în șaua Ștefanu, la colegi și biciclete.

Bicicliști pe culmea munților Latoriței

Dimineață în șaua Ștefanu

Prima geană de lumină peste vârful Cârja, munții Parâng
O dată ajunși la punctul de pornire am încălecat caii și sub privirile destul de nepăsătoare ale măgărușilor care pășteau pe lângă noi am purces la drum începând cu o ușoară coborâre. Nu-mi aduc aminte de prea multe ture în care să fi avut ocazia să începem traseul direct la vale.

Plecare din șaua Ștefanu în coborâre lină

Parângul pe care l-am tot admirat în această dimineață a rămas destul de repede tot mai în spate, pe fundal, iar noi am început să ne încălzim mușchii cu lunga curba de nivel din versantul Muntelui Coasta Benghii, iar mai apoi pedalând sub vârful Puru.

Curbă de nivel și fundal cu Parângul

Drumul Strategic al munților Latoriței urmează o curbă de nivel ce ne ține adesea sub vârfurile propriu-zise ale culmii principale

Unii au apăsat mai tare în pedale, alții au mers mai agale bucurându-se cât mai mult de peisajele prin care am trecut, o parte au avut vreme și de afine... important a fost că vremea era de partea noastră. Fiind un grup destul de numeros, care nu a mai pedalat niciodată împreună, era imposibil să avem același ritm...

Trupa numeroasă alcătuită din colegi din C.A.R 

Culmi domoale care coboară spre valea Latorița și un Parâng tot mai depărtat...

Popas în curba de sub vârful Puru

Suprapunere de munți: din Latoriței spre culmi din Lotrului

Ciobanul și turma de oi de la stâna Pietrile 

Coborâre spre vârful Pietrile

Așa priveliști să tot ai!

Pedalare agale în gol alpin

Lacul Vidra, stâna Pietrile și culmea munților Lotrului


Pe lângă formațiunile de calcar de sub vârful Pietrile

Calcarul ieșit la suprafață, iar în fundal se poate observa drumul și șaua din care am venit


Micile sus-josuri ne-au dus repede la frumoasa panoramă din zona vârfului Pietrile și înainte de a începe "urcarea zilei", până în puncul maxim de altutinde ~1990 m, zona vârfului Fratoșteanu Mare, am savurat zările.


Din punctul cel mai înalt pe care l-am atins în această zi au urmat aproape 30 de kilometri de coborâre până în valea Măceșului (idee preluată de la Radu Diaconescu), dincolo de Voineasa. Doar pe ultimii 6 km, acolo unde panta e mai accentuată, calitatea drumului s-a schimbat, căci apa a săpat pe alocuri, însă cu puțin antrenament se poate face integral în șaua bicicletei.

Bicicliști în urcare spre cel mai înalt punct al turei

Parângul cât cuprinde și o parte din domeniul schiabil de la Vidra

Chiar dacă aceștia au avut și scurte porțiuni în urcare, adică curbă de nivel, per ansamblu am avut parte, fără doar și poate de cea mai faină și lungă coborâre pe care am făcut-o pe bicicletă. Peisajele s-au succedat și am trecut treptat de la golul alpin spre liziera pădurii, apoi prin câteva poieni și tot pierzând altitudine am ajuns pe niște plaiuri ce m-au dus cu gândul spre Apuseni. 
1450 de metri diferență de nivel în coborâre presărați cu: stânci de calcar, drumuri ce coboară lin și mediu, căpițe de fân, adăposturi temporare sau spre versanți abrupuți cu gospodării răsfirate, drumuri înierbate și lanuri cu flori.. de vis!

Popas la ieșirea din pădure

Singurii câini care ne-au lătrat puțin și un drum înierbat genial!

Undeva la cota 1000, peisajul s-a schimbat radical... și m-a dus cu gândul la Apuseni

Undeva pe la jumătatea coborârii, o coborâre ce a adunat aproape 30 de km distanță și 1450 m diferență de nivel

Încă suntem sus, în culme, iar versanții spre vale sunt abrupți bine de tot



Sus-josuri și zări spre partea alpină a munților Căpățânii

Culmea împădurită pe care am coborât și puțin din golul aplin din care am pornit la vale

Încă o dată cu gândul la Apuseni

Coborâți cu bine în Valea Măceșului am mers direct la Lotru pentru o răcorire numai bună după așa un traseu.

Bine de știut: există câteva izvoare de lungul celor 44.5 km, însă doar în prima parte a Drumului Strategic, adică până în zona Muntele Coasta Benghii. Ulterior nu mai există vreo sursă de apă decât la 4 km distanță după poiana Plaiul Poienii. Acolo e un izvor și un foișor numai bun pentru un popas.

Corcodușul cel mai bun (singurul pom cu fructe al zilei)

Tot la vale, dar încă cu panoramă.. de fapt am tot avut panorame largi până cu vreo 6 km înainte de a termina traseul



Deschiderea generoasă la intersecția văii Latorița cu valea Lotrului și versanți din Căpățânii

                                                   Înainte de ultima porțiune a coborârii până în Valea Măceșului




Comentează folosind contul Facebook:

2 comentarii

Pagina de pornire