1 6.12.19 Banda Roșie https://www.bandarosie.ro/2019/12/inceput-geros-de-iarna-pe-valea-Buhaescu-muntii-Rodnei.html

Început geros de iarnă pe valea Buhăescu Mare (30 noiembrie - 2 decembrie 2018)



Traseu: Borșa - pârâul Repede - valea Buhăescu Mare - Tarnița La Cruce - vârful Rebra - vârful Buhăescu Mare - Curmătura Pietrosului - Lacul Iezer - BA - Borșa

Cum pot profita cel mai bine niște munțomani de un weekend prelungit? Probabil ați ghicit: pe munte! Iar când și prognoza meteo e optimistă doar să pornim la drum mai rămâne.


Foarte aproape de Tarnița La Cruce după o dimineață la -21 de grade 


Zis dar și făcut: cu rucsacii pregătiți pentru dormit pe munte am luat-o spre munții Rodnei.
De această dată am ales un traseu care să includă și o zonă nouă pentru noi astfel, cu puțin înainte de ora prânzului, am pornit perpedes pe valea pârâului Buhăescu Mare, afluent al pârâului Repede. Pentru marșul de apropiere spre creasta nu am avut cu noi nici un track anterior, însă ne-am bazat pe harta munților Rodnei scoasă de Munții-Noștri și am sperat ca poteca din teren să fie practicabilă.
Știam că vom fi nevoiți să trecem apa de câteva ori, dar am contat că nu vor fi probleme majore. În cele din urmă am efectuat 4 traversări ale pârâului, care mai de care mai precare, pe bolovani și bușteni acoperiți de gheață. Din fericire am scăpat fără vreun eventual eveniment nefericit în condițiile date, căci în momentul când am pornit de la mașină, erau -7 grade la soare.
Încet, dar urcând constant am ajuns la liziera pădurii nu cu mult timp înainte de asfințit. De acum încolo, am simțit cum efectiv temperatura tot cobora...

 Gheață pe pârâul Buhăescu Mare la sfârșitul lui brumar

 Cu toate că e mijloc de zi soarele e jos pe bolta cerească, iar temperatura a fost negativă încă de la plecarea pe traseu

 Brazii pudrați, pârâul înghețat și noi urcând pe o vale nordică din munții Rodnei, o vale pe care nu 
am mai fost înainte

 O dată ce am ieșit din pădure zările au început să se deschidă

 Puțin din vârful Puzdrele s-a arătat dincolo de piciorul Buhăescu Mare

 Ziua tot mai scurtă și apusul care ne-a pândit cu fiecare minut care trecea

 Ora albastră și temperaturi tot mai mici

Ne-am mișcat în continuu scopul nostru fiind să ajungem cât mai aproape de creasta principală. În cele din urmă am pus corturile la frontale, undeva sub Tarnița La Cruce, iar apoi ne-am refugiat rapid în ele și-n sacii de puf. La scurt timp termometrul a arătat -14 grade, aceasta valoare reprezentând practic minima anunțată pentru acest interval.

 Dimineața temperatura a coborât până la -21 așa că abia am așteptat soarele

 Primele raze ale soarelui au ajuns repede peste culmile din jurul nostru


Dimineața, nu mică ne-a fost mirarea când am văzut că temperatura a tot coborât, până la -21.
În zadar am sperat ca soarele să ajungă în zona corturilor fără să fim nevoiți să așteptăm prea mult, căci în cele din urmă le-am adunat și luat-o la deal.

 Hai soare, hai!

 Incantații spre soare dar pentru că eram într-o vale nordică, cel mai înțelept lucru a fost să strângem bivuacul și să o luăm din loc

Cu pași mici ce pe fundal erau însoțiți de zăpada care scrâșnea sub bocanci am început urcarea spre creastă. Soarele ne-a ajutat puțin însă, de îndată ce am atins creasta am fost luați în primire de vânt...
Astfel temperatura resimțită era în continuare foarte scăzută.

 Urcare spre Tarnița La Cruce

 1,2,3 - 1,2,3 tot înainte

 Tăul Rebra pitit la baza piciorului Buhăescu Mare și o privire spre partea estică a munților Rodnei

 Buhăescu Mic - 2225 m și Buhăescu Mare - 2257 m

 Tăul Rebra și Ineul cu piciorul Pleșcuta în ultimul plan

 Vârful Rebra - 2119 m

Rând pe rând am atins vârful Rebra, vârfurile Buhăescu Mic și Buhăescu Mare. Pe cel din urmă vârf ne-am pus colțarii pe bocanci și am început coborârea spre Curmătura Pietrosului.
Cu această ocazie mi-am dat seama că eram pentru prima dată pe Buhăescu Mare.. poteca de vară îl ocolește pe versantul vestic. Cu toate că zăpada era încă în strat relativ mic, coborârea de pe Buhăescu Mare avea deja porțiuni cu acumulări de zăpadă (plăci de vânt) pe care am încercat să le ocolim pe cât posibil. Aici, în plină iarnă se formează o cornișă de toată frumusețea.

 Față în față cu Buhăescu


 Un horn spre valea Buhăescu Mare

 De pe Buhăescu Mic spre Pietrosu

 Cât vezi cu ochii doar munții Rodnei


Vântul nu și-a pierdut din intensitate nici măcar când am ajuns în șaua unde poteca ce urcă de la lacul Iezerul o ia spre Pietrosu; prin urmare am decis să coborâm direct spre stația meteo. Poteca ce coboară în zig-zaguri spre lac încă putea fi abordată în condiții de siguranță, în caz contrar ruta de urcare în creasta e pe piciorul Piatra Albă.
Cea de-a doua noapte am petrecută în căldarea glaciară a lacului Iezer, iar dimineața am pornit fără grabă spre marea de nori care era deasupra văii Vișeului.

Cu toate că stratul de zăpadă nu era mare, pe coborâre de pe vârful Buhăescu Mare, am întâlnit primele plăci de zăpadă

 Din Curmătura Pietrosului spre Tăurile Buhăescu

La mulți ani!

 Din Rodnei și până la Heniu - munții Bârgău

 Ineul văzut peste piciorul Piatra Albă

 Coborâre spre căldarea Iezerului

 Patinoar natural


Toroiaga învăluită la apus



Comentează folosind contul Facebook:

Un comentariu

Pagina de pornire